„Cum e cu putinţă ca o carte să fie absolut ireverenţioasă şi, în acelaşi timp, atât de plină de înţelepciune şi de informaţii?! Trebuie să fie un truc, care numai Sandrei Newman îi reuşeşte, cu un umor devastator.” (Thomas Cathcart, Daniel Klein)
Marile Cărţi, care pe cei mai mulţi dintre noi ne înspăimântă, marile drame renascentiste printre care am reuşit să ne strecurăm cu abilitate în adolescenţă, ediţiile de clasici, prăfuite, dar atât de elegante şi de neatinse pe raftul lor, toate ne fac să ne simţim vinovaţi că nu le-am frunzărit niciodată.
Pornită în misiunea de a repune marile opere la locul cuvenit, Sandra Newman oferă un ghid de lectură fără pereche, purtându-şi cititorii, în bucle ludice şi erudite, printre delicatese literare captivante, de la grecii antici pe drumul spre modernism, trecând prin paralele între Rabelais şi South Park, Jane Austen şi Sex and the City, Jonathan Swift şi Jon Stewart, dezvăluind umorul original şi pericolele care i-au lansat pe marii autori spre celebritate.
„Întreaga literatură occidentală provine, la urma urmei, de la greci şi romani, deşi adesea a mai făcut un ocol prin limba engleză şi printr-o sticlă de whisky. Secole la rând, studiul limbilor clasice a fost considerat baza oricărei educaţii solide. Mulţi dintre autorii pe care îi vom întâlni în paginile ce urmează au învăţat aceste limbi moarte încă de pe când aveau cinci ani. Acum şi ei sunt morţi. O fi meritat? S-ar putea să nu aflăm niciodată.” (Sandra Newman)
„Alo, aici este Căminul Crittendon pentru mame necăsătorite: credem că mama dumneavoastră naturală încearcă să vă găsească” – a auzit ea într-o zi la telefon.
După ce a scăpat de nebunia familiei adoptive – mama sa adoptivă a reușit să se sinucidă după a șaptea tentativă, iar tatăl său adoptiv s-a refugiat într-o colecție porno XXL –, Sandra Newman a trăit în Londra anilor ‘80 într-un mediu sordid punk-rock, într-o comunitate veselă de boemi visători și anarhiști. Își ducea existența ca professional gambler și adesea cafeaua cu lapte de dimineață era numai bună în loc de supă la prânz. Lumea așezată, în care oamenii fac carieră și trăiesc în familii, părea la o distanță de ani-lumină.
Dar Sandra Newman a avut o a doua șansă. A fost înfiată de o familie foarte bogată care trăia într-o vilă somptuoasă la Hollywood, familie care, după un timp, a primit o ofertă de serviciu de nerefuzat într-un oraș în care se antrenau cosmonauții din Uniunea Sovietică. Iar ea, desigur, și-a urmat părinții.
„O bucurie incredibilă, mă simțeam ca un înger. Sau ca un copil într-o familie fericită.” (Sandra Newman)